Ce înseamnă atopie și ce înseamnă alergie?
Atopia
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, atopia este o tendință personală sau moștenită din familie de a dezvolta sensibilități la anumite substanțe (alergeni). Această sensibilitate face ca organismul să producă un tip special de anticorpi, numiți imunoglobuline E (IgE), chiar și atunci când este expus la cantități mici de alergeni, care sunt de obicei proteine. Această predispoziție apare, de obicei, în copilărie sau în adolescență.
Alergia
Alergia este, la rândul ei, o reacție exagerată a sistemului imunitar la o substanță străină (alergen), indiferent de modul în care se produce această reacție.
Astfel, toate tulburările atopice sunt considerate alergice, dar multe tulburări alergice nu sunt atopice.
Tulburările atopice afectează cel mai frecvent nasul, ochii, pielea și plămânii. Astfel, indivizii cu teren atopic pot dezvolta simptomele tipice ale astmului alergic, rinitei alergice, conjunctivitei sau dermatitei atopice.
Alergiile sunt din ce în ce mai comune
Știai că din ce în ce mai mulți oameni se confruntă cu alergii? Se estimează că aproximativ 20% din populația lumii are o astfel de problemă. Studii recente sugerează că numărul persoanelor cu alergie este în creștere de la an la an!
De ce tot mai multe alergii?
Dacă acum câteva zeci de ani alergiile erau rar întâlnite, în prezent sunt foarte frecvente. De ce oare? Genele noastre nu s-au schimbat atât de mult în acest timp. Așadar, trebuie să ne uităm către factorii externi din jurul nostru, care ne pot face mai predispuși la alergii.
Copiii, cei mai afectați
Știați că bolile atopice sunt cele mai frecvente afecțiuni cronice din copilărie? Peste 300 de milioane de copii din lume au astm, iar numărul lor crește în multe țări... Astfel, astmul a devenit cea mai frecventă boală cronică la copii și este una dintre principalele cauze pentru care copiii sub 15 ani ajung la spital.
Cum apar atopia și alergiile?
Atopia este un subiect complex și încă nu se cunosc exact cauzele apariției acesteia. Cu toate acestea, specialiștii au descoperit câteva indicii importante despre factorii de risc și mecanismele care contribuie la dezvoltarea acestor afecțiuni.
o Moștenirea genetică și riscul de atopie
Unul dintre factorii principali care influențează apariția atopiei este ereditatea. Dacă o persoană are o rudă apropiată cu o boală atopică, riscul de a dezvolta și ea atopie crește semnificativ. De exemplu:
- Un copil care are un părinte cu o boală atopică are un risc de 25% să dezvolte și el o afecțiune similară.
- Dacă ambii părinți suferă de boli atopice, riscul pentru copil crește la 50%.
Studiile genetice au identificat mai multe gene care pot contribui la apariția bolilor atopice. Totuși, manifestările acestor boli sunt rezultatul unei interacțiuni complexe între gene și factorii de mediu.
o Factori de risc și factori de declanșare
Există mai mulți factori de risc care pot crește șansele unei persoane de a dezvolta boli atopice. Acești factori sunt legați de apariția unor afecțiuni precum astmul, dermatita atopică și rinita alergică (febră de fân).
Este important de făcut diferența între:
- Factorii de risc: aceștia sunt elemente care cresc probabilitatea de a dezvolta o boală alergică în timp.
- Factorii de declanșare: aceștia sunt elemente care provoacă reacții alergice sau astmatice pe moment, la persoanele deja afectate de atopie.
Printre factorii de declanșare se numără:
- alergenii (cum ar fi polenul, părul de animale sau praful)
- fumul de țigară
- anumiți agenți cu care se intră în contact la locul de muncă (de exemplu, siliciul la cei care lucrează în industria cimentului etc.)
Uneori, există și o suprapunere între factorii de risc și factorii de declanșare. De exemplu, expunerea prelungită la fumul de țigară și la alergeni poate deveni factor de risc pentru dezvoltarea bolilor alergice și a astmului.
Un alt factor de risc major pentru dezvoltarea bolilor atopice, în special a astmului și a rinitei alergice sezoniere, este sensibilizarea la anumite substanțe din aer (aeroalergeni). Aceasta înseamnă că organismul începe să reacționeze exagerat la substanțe precum:
- acarienii din praful de casă
- părul de la animale de companie
- polenul
Deși riscul de a dezvolta aceste afecțiuni este mai mare în copilărie, ele pot apărea și la adulți.
Cu toate acestea, sensibilizarea la alergeni nu este întotdeauna considerată cauza principală a bolilor alergice. Unii cercetători cred că aceasta ar putea fi doar o parte a unui proces mai amplu, care în cele din urmă duce la dezvoltarea astmului sau a rinitei alergice.
Progres și provocări în tratamentul bolilor atopice
Deși s-au făcut progrese importante în înțelegerea cauzelor și tratamentului bolilor atopice, acestea continuă să fie o problemă majoră de sănătate pentru pacienți și societate. Din păcate, doar câteva măsuri preventive pot schimba evoluția acestor boli pe termen lung.
O descoperire recentă care promite să aducă noi soluții este identificarea unor mutații genetice în gena filaggrin. Aceasta ar putea oferi indicii importante pentru prevenirea primară a astmului și a altor afecțiuni atopice.
Cum putem ajuta pacienții cu alergii sau atopie?
- Începerea timpurie a tratamentului
Pentru pacienții cu atopie și alergii, este important ca tratamentul să fie început cât mai devreme posibil. Astfel, putem preveni agravarea simptomelor care ar putea afecta activitățile zilnice ale pacientului, cum ar fi mersul la școală, serviciu sau alte activități de rutină.
- Monitorizarea atentă a pacienților
Urmărirea stării de sănătate a acestor pacienți trebuie să fie făcută cu grijă de către medicul curant. Este esențial ca medicul să fie bine informat despre tratamentele anterioare pe care pacientul le-a urmat, pentru a putea evalua eficiența noii terapii și pentru a vedea dacă simptomele s-au îmbunătățit semnificativ.
- Utilizarea extractelor naturale
În experiența mea cu pacienții atopici și alergici, am folosit cu succes extracte gemoterapice, care sunt produse naturale obținute din muguri, mlădițe sau alte părți tinere ale plantelor. Acestea sunt utilizate împreună pentru a obține efecte benefice.
- Extract din muguri de Coacăz negru (dimineața și seara): ajută la reglarea răspunsului imunitar și la reducerea reacțiilor alergice.
- Extract din muguri de Mesteacăn pufos (la prânz): are rol în stimularea răspunsului organismului împotriva bacteriilor și virusurilor și ajută la prevenirea infecțiilor recurente, mai ales la copii.
O altă asociere pe care am folosit-o de 1-2 ori pe zi, în funcție de nevoile fiecărui pacient:
- Extract gemoterapic din muguri de Coacăz negru
- Extract din rădăcină de Astragalus membranaceus
Extractul din rădăcina de Astragalus îmbunătățește efectul extractului de Coacăz negru, contribuind la reglarea sistemului imunitar și oferind protecție împotriva inflamațiilor și infecțiilor. De asemenea, are proprietăți antioxidante și ajută organismul să se adapteze mai bine la stres.
Pacienții care au urmat acest tip de tratament au avut o evoluție favorabilă, cu perioade lungi fără simptome și cu mai puține episoade de agravare a bolii.
