logo EPG

Considerații privind tratamentul cu gemoterapice, la pacienții cu atopii și alergii

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, terenul atopic sau atopia reprezintă o tendință personală sau familială de sensibilizare și de producție de imunoglobuline E (IgE), ca răspuns anormal la expunerea la doze mici de alergeni, de obicei proteine. Această tendință apare în copilărie sau adolescență.

Alergia reprezintă şi ea o reacție de hipersensibilitate, definind orice răspuns imun exagerat la un antigen străin, indiferent de mecanism. Astfel, toate tulburările atopice sunt considerate alergice, dar multe tulburări alergice nu sunt atopice.

Tulburările atopice afectează cel mai frecvent nasul, ochii, pielea și plămânii. Astfel, indivizii cu teren atopic pot dezvolta simptomele tipice ale astmului alergic, rinitei alergice, conjunctivitei sau dermatitei atopice.

Peste 20% din populația lumii suferă de boli alergice

În urmă cu câțiva ani se estima că aproximativ 20% din populația lumii suferea de boli alergice, iar studii recente sugerează că prevalența acestora este în creștere.

Dacă în secolul XX aceste boli erau rar întâlnite, în ultimele decenii prevalența bolilor atopice a crescut semnificativ. Este puțin probabil ca bagajul nostru genetic să se fi schimbat în ultimele decenii, astfel încât trebuie să ne îndreptăm atenția către factorii externi predispozanţi.

Știați că bolile atopice sunt cele mai frecvente afecțiuni cronice din copilărie? O atenție specială merită să o îndreptăm către cei peste 300 de milioane de copii cu astm bronșic, de la nivel mondial. Iar prevalența astmului bronșic la copii este în creștere în multe țări... Astfel, astmul a devenit cea mai frecventă boală cronică la copii și este una dintre cele mai importante cauze de spitalizare la persoanele sub 15 ani.

Cum apar atopia și alergiile?

Atopia reprezintă un subiect controversat și în zilele noastre și nu se cunoaște concret etiologia terenului atopic.

Riscul de dezvoltare al atopiei este mult mai mare în cazul celor care au o rudă apropiată cu o boală atopică. Un copil cu un părinte atopic are un risc de atopie de 25%, în timp ce pentru un copil cu doi părinți atopici riscul de atopie crește la 50%. Studiile genetice au descoperit mai multe gene cu un rol posibil în dezvoltarea bolilor atopice, iar expresia clinică a acestor boli rezultă dintr-o interacțiune complexă între aceste multiple gene și factorii de mediu.

Au fost identificați numeroși factori de risc (și unii factori de protecție) pentru bolile atopice. Deși cei mai mulţi dintre aceştia se referă la dezvoltarea astmului, unii factori sunt, de asemenea, asociați cu dezvoltarea dermatitei atopice și a febrei fânului (rinitei alergice sezoniere). Factorii de risc trebuie să se distingă de factorii de declanșare, care cauzează reacții alergice sau astmatice acute la pacienții atopici. Printre factorii de declanșare sunt: alergenii, fumul de tutun, agenții ocupaționali (cum ar fi siliciul la cei care lucrează în industria cimentului etc.). Există și o suprapunere între factorii de risc și factorii de declanșare, deoarece, de exemplu, expunerea pe termen lung la fumul de tutun și la alergeni poate deveni factor de risc pentru dezvoltarea bolilor alergice și a astmului.

Sensibilizarea la aeroalergeni, cum ar fi acarienii din praful de casă, părul de animale domestice sau polenul, reprezintă un factor de risc puternic pentru dezvoltarea bolilor atopice, în special a astmului și a rinitei alergice sezoniere. Riscul de a dezvolta boli atopice este cel mai mare în copilărie, dar deloc de neglijat și în rândul adulților. Cu toate acestea, sensibilizarea ca o cauză a bolii alergice rămâne îndoielnică. Se consideră că sensibilizarea este probabil un epifenomen al unui proces continuu al bolii care în cele din urmă evoluează în astm și/sau rinită alergică.

În ciuda progreselor majore din ultimele decenii în înțelegerea etiologiei și a gestionării astmului și a bolilor atopice, ele continuă să reprezinte o problemă de sănătate pentru pacienți și pentru societate. Doar câteva intervenții profilactice le pot schimba istoria naturală pe termen lung. Descoperirea mutațiilor genei filaggrin este o nouă zonă cheie de cercetare, care ar putea să dezvăluie cheia prevenirii primare a astmului.

Cum putem gestiona pacienții cu atopie și alergii?

Pentru pacienții cu atopie și alergii este important ca tratamentul să se inițieze cât mai precoce, pentru ca manifestările bolii să nu ajungă să interfereze cu activitățile zilnice.

Monitorizarea acestor pacienți este importantă și complexă și ar trebui făcută de către medicul prescriptor, cu cea mai mare responsabilitate. La inițierea oricărei noi terapii, este important să se cunoască medicația de fond anterioară, pentru a putea aprecia dacă se obține o ameliorare considerabilă a simptomelor.

În practica mea cu pacienții atopici și alergici folosesc extracte gemoterapice în asociere:

Prin această asociere urmăresc îmbinarea efectelor celor două gemoterapice. Extractul din muguri de Coacăz negru aduce efectul de modulare a reacției imunitare și de scădere a răspunsului alergic. Extractul din muguri de Mesteacăn pufos contribuie prin efectul de creștere a răspunsului antibacterian și antiviral și prin beneficiul preventiv în cazul infecțiilor recidivante, mai ales la copii.

O altă asociere pe care am folosit-o de 1-2 ori pe zi, în funcție de pacient:

Extractul din rădăcină de Astragalus membranaceus potențează efectul extractului din muguri de Coacăz negru. Are rol imunomodulator și adaptogen prin saponinele din compoziție, rol antioxidant prin flavonoide și rol antiinflamator și antimicrobian prin polizaharidele pe care le conține.

Evoluția pacienților sub tratament a fost una favorabilă, cu lungi perioade de acalmie și mai puține exacerbări.

În concluzie

Pe baza celor observate la pacienții mei, pot spune că tratamentul cu extracte naturale din plante (gemoterapice, fitoterapice) poate ajuta la scăderea riscului de apariție a alergiilor, la ameliorarea simptomelor și la îmbunătățirea puterii de apărare a organismului.

Prin asocierea extractele gemoterapice și fitoterapice la terapia clasică, am reușit reducerea mai bună a simptomatologiei și a exacerbărilor din bolile atopice și alergice.

Administrarea înainte de perioadele de expunere la alergeni (chiar înainte cu 4 săptămâni) a condus la obținerea unei eficacități crescute.

La pacienții cu manifestări de tipul astmului bronșic am obținut scăderea dozelor și creșterea intervalului dintre administrările de bronhodilatatoare.

Consider ca extractele gemoterapice și fitoterapice pot fi alegerea de primă intenție la debutul unor afecțiuni respiratorii cu componentă de atopie/ alergie și adjuvante eficiente în afecțiunile atopice și alergice cronice.

Bibliografie

1. Overview of Allergic and Atopic Disorders, http://www.msdmanuals.com/professional/immunology-allergic-disorders/allergic,-autoimmune,-and-other-hypersensitivity-disorders/overview-of-allergic-and-atopic-disorders
2. 
http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/68361/1/WHO_NMH_MNC_CRA_03.2.pdf
3. A. Prevention of Allergy and Allergic Asthma. Geneva, World Health Organization, 2003 (
http://www.worldallergy.org/professional/who_paa2003.pdf, accessed 7 March 2007)
4. Asthma. Geneva, World Health Organization, 2006 (Fact sheet No. 307) (
http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs307/en/index.html, accessed 7 March 2007)
5. Green RJ. Inflammatory airway disease. Current Allergy and Clinical Immunology, 2003, 16:181
6. Thomsen, Simon F. "Epidemiology and natural history of atopic diseases." European clinical respiratory journal 2.1 (2015): 24642.

Medicină de familie