Dr. chim. farm. Olah Neli - Kinga - Director Cercetare - Dezvoltare Laboratoarele PlantExtrakt

Mugurii reprezintă sursa ţesuturilor mature din frunze, ei fiind caracterizaţi în principal de ţesuturi meristematice, nediferenţiate, cu o foarte mare capacitate de diferenţiere. Din aceste ţesuturi meristematice, la finalul ciclului de dezvoltare, rezultă frunza cu ţesuturile bine definite şi specializate pentru diferite funcţii. Dezvoltarea, diferenţierea acestor ţesuturi presupune o serie de modificări şi transformări care au loc la nivel intracelular şi ca urmare putem presupune că şi metaboliţii secundari din celule, aşa numiţii compuşi activi, suferă transformări, variaţii de concentraţie.

Din punct de vedere al compoziţiei chimice sunt puţine date referitoare la muguri şi mai multe la părţile adulte de plantă. Mugurii conţin în principal compuşi sub formă de precursori, aminoacizi, glucide, vitamine, cantităţi seminificative de factori de creştere, dar şi compuşi care se acumulează şi nu se mai transformă pe parcursul procesului de diferenţiere a ţesuturilor. Spre deosebire de muguri, frunzele sau alte părţi mature de plantă conţin doar mici cantităţi de factori de creştere şi mai mult metaboliţi sefcundari, compuşi sub forma lor de acumulare.

Pentru a demonstra variaţia compoziţiei chimice de la mugure la frunză s-au studiat comparativ mai multe tipuri de extracte din muguri şi frunze de Coacăz negru – Ribes nigrum L. Radicalii liberi sunt cauza majorităţii afecţiunilor şi dezechilibrelor din organism, ca urmare evaluarea potenţialului antioxidant al extractelor de Coacăz negru studiate poate să ne indice efectul benefic al acestora asupra organismului precum şi diferenţele de efect dintre diferitele extracte.

Mugurii şi frunzele proaspete de Coacăz negru - Ribes nigrum L. au provenit din culturile ecologice al firmei PlantExtrakt.

S-au preparat 3 extracte gemoterapice:

  • extract din muguri stadiu I - muguri foarte mici, în stadiu iniţial de dezvoltare;
  • extract din muguri stadiu II - muguri dezvoltaţi, dar nedeschişi;
  • extract din muguri stadiu III - muguri dezvoltaţi, deschişi, cu mici frunze bine definite.

Frunzele mature proaspete au fost prelucrate prin macerare la rece cu amestec alcool etilic – glicerină (AG) și un alt extract în alcool etilic (A). Raportul şi timpul de extracţie în cazul AG au fost identice cu cel de la muguri. Extractul etanolic (A) s-a obţinut conform metodologiei de preparare a tincturilor mamă.

Variaţia compoziţiei chimice a celor 5 extracte s-a realizat prin metode cromatografice – cromatografie pe strat subţire şi cromatografie de lichide de înaltă performanţă.
S-a evaluat de asemenea potenţialul antioxidant a celor 5 extracte studiate cromatografic.

În figura 1 sunt prezentate cromatogramele pe strat subţire a celor 5 extracte studiate.
Se poate observa o diferenţă compoziţională netă de la extractele de muguri la cele din frunze, precum şi diferenţe de compoziţie şi mai ales de concentraţie a extractelor obţinute din muguri aflaţi în diferite stadii de dezvoltare.

Se observă menţinerea unor compuşi din muguri şi în frunze. Alţi compuşi existenţi în muguri nu se mai regăsesc în frunze, aceştia fiind probabil precursori ai unor compuşi activi de acumulare în planta matură, astfel explicându-se apariţia unor compuşi noi în frunze care nu se regăsesc în muguri. De exemplu rutozida există atât în muguri cât şi în frunză, în schimb banda albastră de la mijlocul cromatogramei extractelor de muguri din stadiu I şi II (foarte posibil un derivat de acid cafeic, poate chiar acidul clorogenic) se observă că există doar în urme în mugurii în stadiu III şi dispar complet în frunze.

Se observă existenţa unui număr mai mare de compuşi în frunză faţă de muguri, acest fapt explicându-se prin procesul de acumulare a metaboliţilor secundari, compuşi activi, mai mult în ţesuturile diferenţiate din frunzele mature.

Cromatograma pe strat subţire vizualizată în fluorescenţă
Fig. 1 Cromatograma pe strat subţire vizualizată în fluorescenţă

În figura 2 sunt prezentate cromatogramele HPLC ale extractelor studiate. Se observă separarea a 12 componente din mugurii aflaţi în stadiul de dezvoltare I faţă de 8 respectiv 9 din mugurii în stadiul II şi III. În cazul extractelor din frunze s-au separat 5, din extractul AG, respectiv 7 componente din extractul A. Aceste date arată variaţia compoziţională de la mugure la frunză.

La 6 componente s-a evaluat şi variaţia în concentraţie considerându-se că aria picurilor este direct proporţională cu concentraţia. Variaţiile sunt prezentate în figura 3.

Cromatogramele HPLC
Fig. 2 Cromatogramele HPLC

Variaţia concentraţiei unor componente separate din cele 5 extracte studiate
Fig. 3 Variaţia concentraţiei unor componente separate din cele 5 extracte studiate

Se observă că există compuşi care dispar pe parcursul diferenţierii tisulare cum este cazul compusului separat la 1,4 minute. Compusul separat la 1,6 minute începe să apară doar în mugurele din stadiul III, când deja o parte din ţesuturi sunt diferenţiate, fiind vizibilă o frunză tânără. Alţi compuşi se menţin din faza de mugure şi în frunză, de exemplu compuşii separaţi la minutele 2,1; 2,3 respectiv 2,6.

În figura 4 se prezintă variaţia potenţialului antioxidant, respectiv procentul de inhibare a radicalilor liberi, în cazul extractelor studiate. Se observă un efect antioxidant mai pregnant la mugurii aflaţi în stadiul II respectiv la maceratul glicerinic MG=D1. Efectul antioxidant mai puternic se observă şi din diferenţa semnificativă dintre tinctura mamă şi maceratul glicerinic MG=D1 respectiv dintre extractele din muguri şi cele din frunze, în fiecare caz efectul antioxidant mai puternic fiind cel al extractelor din muguri.

Variaţia efectului antioxidant a celor 5 extracte studiate respectiv a tincturii mamă şi a maceratului glicerinic
Fig. 4 Variaţia efectului antioxidant a celor 5 extracte studiate respectiv a tincturii mamă şi a maceratului glicerinic

Concluzii

Extract din muguri de Coacaz Negru Compoziţia diferită a mugurilor faţă de frunze şi efectul antioxidant mai puternic al extractelor din muguri ne dau indicaţii valoroase în ceea ce priveşte perioada optimă de recoltare - mugurii în stadiul II de dezvoltare, adică muguri dezvoltaţi, dar nedeschişi.

Aceleaşi date dau şi o explicaţie a diferenţei de nivel la care acţionează în organismul uman aceste extracte, respectiv a indicaţiilor terapeutice pe care le prezintă extractele gemoterapice (macerate glicerinice din ţesuturi proaspete meristematice) faţă de extractele fitoterapice (extracte din părţi mature de plantă).